2 intrări
9 definiții
Explicative DEX
esențializat, ~ă a [At: ROMÂNIA LITERARĂ, 1971, nr. 159, 113 / Pl: ~ați, ~e / E: esențializa] 1 Care exprimă esența (3). 2 Care a devenit esențial (2).
esențializa vt [At: L 1965, nr. 176, 10/4 / Pzi: ~zez / E: esențial + -iza] 1 A exprima esența (3) unui lucru. 2 A face să devină esențial (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESENȚIALIZA vb. I. tr. A desprinde, a degaja esența (din obiecte și fenomene), a face esențial. [Pron. -ți-a-. / et. incertă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESENȚIALIZA cv. tr. a desprinde, a degaja esența (din obiecte și fenomene). (< esențial + -iza)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
esențializa vb., ind. prez. 1 sg. esențializez, 3 sg. și pl. esențializează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
ESENȚIALIZAT adj. stilizat. (Motiv popular ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ESENȚIALIZAT adj. stilizat. (Motiv popular ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESENȚIALIZA vb. a stiliza. (A ~ un cap de copil.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ESENȚIALIZA vb. a stiliza. (A ~ un cap de copil.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
esențializa, esențializezverb
- 1. A desprinde, a degaja esența (din obiecte și fenomene), a face esențial. DNsinonime: stiliza
etimologie:
- esențial + -iza MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.