3 definiții pentru esențialism

ESENȚIALÍSM s.n. Doctrină medicală mai veche care atribuia bolile unor așa-numite „esențe”, proprii fiecărei boli. [< fr. essentialisme].

ESENȚIALÍSM s. n. 1. orientare metafizică, dogmatică care postulează existența unor calități absolute ale realului. 2. orientare în pedagogia americană care vede educația ca transmitere a moștenirii culturale, ce conține valorile spirituale fundamentale ale umanității. 3. doctrină medicală mai veche care atribuia bolile unor așa-numite „esențe”, proprii fiecăreia dintre ele. (< fr. essentialisme)

Intrare: esențialism
esențialism substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular esențialism esențialismul
plural
genitiv-dativ singular esențialism esențialismului
plural
vocativ singular
plural