2 intrări
21 de definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (6)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ESCROCÁRE, escrocări, s. f. Acțiunea de a escroca și rezultatul ei. – V. escroca.
ESCROCÁRE, escrocări, s. f. Acțiunea de a escroca și rezultatul ei. – V. escroca.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
escrocare sf [At: DEX / Pl: ~cări / E: escroca] Obținere de bunuri străine prin mijloace frauduloase Si: escrocherie, înșelare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESCROCÁ, escrochez, vb. I. Tranz. A obține, a dobândi prin mijloace frauduloase bunuri străine, a înșela; a săvârși o escrocherie. – Din fr. escroquer.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESCROCÁ, escrochez, vb. I. Tranz. A obține, a dobândi prin mijloace frauduloase bunuri străine, a înșela; a săvârși o escrocherie. – Din fr. escroquer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
escroca vt [At: BARCIANU / V: exc~ / Pzi: ~chez / E: fr escroquer] A obține prin înșelătorie un profit material Si: a înșela, a pungăși.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
excroca v vz escroca
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESCROCÁ, escrochez, vb. I. Tranz. A obține, a dobîndi prin șiretlic și fraudă bunuri care aparțin altcuiva; a înșela, a pungași.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESCROCÁ vb. I. tr. A înșela, a fura prin șiretlicuri, fraude, manopere frauduloase etc. [P.i. 3,6 -chează. / cf. fr. escroquer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESCROCÁ vb. tr. a săvârși o escrocherie, a înșela. (< fr. escroquer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A ESCROCÁ ~chéz tranz. A înșela printr-o escrocherie; a păgubi prin manopere frauduloase. /<fr. escroquer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
escrocà v. a stoarce viclenește.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*escrochéz, a -ocá v. tr. (fr. escroquer, d. it. scroccare). Fur înșelînd.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
escrocare s. f., g.-d. art. escrocării; pl. escrocări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
escrocare s. f., g.-d. art. escrocării; pl. escrocări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
escrocáre s. f., g.-d. art. escrocării; pl. escrocări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
escroca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. escrochez, 3 escrochează; conj. prez. 1 sg. să escrochez, 3 să escrocheze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
escroca (a ~) vb., ind. prez. 3 escrochează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
escrocá vb., ind. prez. 1 sg. escrochéz, 3 sg. și pl. escrocheáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ESCROCÁRE s. înșelare, pungășire, (fam.) potlogărire. (~ unei persoane.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ESCROCARE s. înșelare, pungășire, (fam.) potlogărire. (~ unei persoane.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESCROCÁ vb. a înșela, a pungăși, (Mold.) a șufări, (fam.) a coțcări, a potlogări, a șmecheri. (De ce m-ai ~?)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ESCROCA vb. a înșela, a pungăși, (Mold.) a șufări, (fam.) a coțcări, a potlogări, a șmecheri. (De ce m-ai ~?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT204) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
escrocare, escrocărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a escroca și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98sinonime: potlogărire pungășire înșelare
etimologie:
- escroca DEX '98 DEX '09
escroca, escrochezverb
etimologie:
- escroquer DEX '09 DEX '98 DN