escortare sf [At: POLIZU / Pl: ~tări / E: escorta] 1 Însoțire a înalților demnitari în timpul unei deplasări, în semn de respect și pentru a-i proteja Si: escortat¹ (1). 2 Însoțire a deținuților în timpul unei deplasări, pentru a le împiedica evadarea Si: escortat¹ (2). 3 (Pex) Întovărășire Cf escorta (3). 4 Însoțire de către avioanele de vânătoare în timp de război, a avioanelor de bombardament, de transport, de pasageri sau nave comerciale pentru a le proteja Si: escortat¹ (4).