2 intrări

10 definiții

ermetizare sf [At: DN3 / Pl: ~zări / E: ermetiza] (Liv) Folosire a procedeelor ermetice (4).

ermetizáre s. f., g.-d. art. ermetizării

ERMETIZÁRE s.f. Acțiunea de a ermetiza. [< ermetiza].

ermetiza vt [At: CONTEMP., 1948, nr. 108, 5/4 / V: h~ / Pzi: ~zez / E: fr hermétiser] (Liv) 1-2 A face să devină ermetic (1, 4).

ERMETIZÁ, ermetizez, vb. I. Tranz. (Livr.) A face ermetic, de neînțeles. – Din fr. hermétiser.

ERMETIZÁ, ermetizez, vb. I. Tranz. (Livr.) A face ermetic, de neînțeles. – Din fr. hermétiser.

ermetizá vb., ind. prez. 1 sg. ermetizéz, 3 sg. și pl. ermetizeáză

ERMETIZÁ vb. I. tr. (Rar) A face ermetic, de neînțeles. [Cf. fr. hermétiser].

ERMETIZÁ vb. tr. a da un caracter ermetic (2). (< fr. hermétiser)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ermetizá v. hermetiza

Intrare: ermetiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ermetiza
  • ermetizare
  • ermetizat
  • ermetizatu‑
  • ermetizând
  • ermetizându‑
singular plural
  • ermetizea
  • ermetizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ermetizez
(să)
  • ermetizez
  • ermetizam
  • ermetizai
  • ermetizasem
a II-a (tu)
  • ermetizezi
(să)
  • ermetizezi
  • ermetizai
  • ermetizași
  • ermetizaseși
a III-a (el, ea)
  • ermetizea
(să)
  • ermetizeze
  • ermetiza
  • ermetiză
  • ermetizase
plural I (noi)
  • ermetizăm
(să)
  • ermetizăm
  • ermetizam
  • ermetizarăm
  • ermetizaserăm
  • ermetizasem
a II-a (voi)
  • ermetizați
(să)
  • ermetizați
  • ermetizați
  • ermetizarăți
  • ermetizaserăți
  • ermetizaseți
a III-a (ei, ele)
  • ermetizea
(să)
  • ermetizeze
  • ermetizau
  • ermetiza
  • ermetizaseră
Intrare: ermetizare
ermetizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ermetizare
  • ermetizarea
plural
  • ermetizări
  • ermetizările
genitiv-dativ singular
  • ermetizări
  • ermetizării
plural
  • ermetizări
  • ermetizărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)