erijat², ~ă a [At: REBREANU, R. I, 262 / Pl: ~ați, ~e / E: erija] 1 (Înv; d. statui, monumente etc.) Așezat în poziție verticală. 2 (Înv; d. așezăminte, instituții) Întemeiat. 3 (Înv; de obicei urmat de pp „în”) Ridicat la o condiție superioară. 4 (D. roluri, funcții, situații) Atribuit. 5 (D. poziții profesionale, sociale etc.) Autoatribuit. 6 Care vrea să treacă drept...