7 definiții pentru eremitic ermitic

eremitic, ~ă a [At: COSTINESCU / V: (îvr) erm~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr érémitique, it eremitico] (Liv) 1-2 Care aparține eremiților (1, 3). 3-4 Specific eremiților (1, 3). 5-6 Privitor la eremiți (1, 3). 7-8 De eremit (1, 3).

EREMÍTIC, -Ă, eremitici, -ce, adj. Referitor la eremit, al eremitului. – Din fr. érémitique.

EREMÍTIC, -Ă, eremitici, -ce, adj. (Rar) De eremit, al eremitului. – Din fr. érémitique.

eremític adj. m., pl. eremítici; f. eremítică, pl. eremítice

eremític adj. m., pl. eremítici; f. sg. eremítică, pl. eremítice

EREMÍTIC, -Ă adj. (Rar) De eremit, al eremitului. [< fr. érémitique, it. eremitico, lat.bis. eremiticus].

Intrare: eremitic
eremitic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular eremitic eremiticul eremitică eremitica
plural eremitici eremiticii eremitice eremiticele
genitiv-dativ singular eremitic eremiticului eremitice eremiticei
plural eremitici eremiticilor eremitice eremiticelor
vocativ singular
plural
ermitic
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.