8 definiții pentru eremitic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EREMITIC, -Ă, eremitici, -ce, adj. Referitor la eremit, al eremitului. – Din fr. érémitique.
eremitic, ~ă a [At: COSTINESCU / V: (îvr) erm~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr érémitique, it eremitico] (Liv) 1-2 Care aparține eremiților (1, 3). 3-4 Specific eremiților (1, 3). 5-6 Privitor la eremiți (1, 3). 7-8 De eremit (1, 3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EREMITIC, -Ă, eremitici, -ce, adj. (Rar) De eremit, al eremitului. – Din fr. érémitique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EREMITIC, -Ă adj. (Rar) De eremit, al eremitului. [< fr. érémitique, it. eremitico, lat. bis. eremiticus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ermitic, ~ă a vz eremitic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
eremitic (livr.) adj. m., pl. eremitici; f. eremitică, pl. eremitice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
eremitic adj. m., pl. eremitici; f. eremitică, pl. eremitice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
eremitic adj. m., pl. eremitici; f. sg. eremitică, pl. eremitice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
eremitic, eremiticăadjectiv
- 1. Referitor la eremit, al eremitului. DEX '09 DN
etimologie:
- érémitique DEX '09 DEX '98 DN