Definiția cu ID-ul 408338:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ERBIVÓR, -Ă adj. Care se nutrește cu ierburi. // s.n.pl. Ordin de mamifere care se hrănesc numai cu plante; (la sg.) animal din acest ordin. [< fr. herbivore, cf. lat. herba – iarbă, vorare – a mânca].