3 definiții pentru erasmic

erásmic adj. m., pl. erásmici; f. erásmică, pl. erásmice

erásmic adj. m., pl. erásmici; f. sg. erásmică, pl. erásmice

ERÁSMIC, -Ă adj. Care provine de la Erasm. ◊ Citire erasmică = citire a limbilor clasice indicată de Erasm, potrivit modului cum acesta presupunea că se pronunțau. [Cf. Erasm din Rotterdam – învățat olandez din evul mediu].

Intrare: erasmic
erasmic adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular erasmic erasmicul erasmică erasmica
plural erasmici erasmicii erasmice erasmicele
genitiv-dativ singular erasmic erasmicului erasmice erasmicei
plural erasmici erasmicilor erasmice erasmicelor
vocativ singular
plural