7 definiții pentru epurativ
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EPURATIV, -Ă, epurativi, -e, adj. Capabil să curețe; purificator. – Din fr. épuratif.
EPURATIV, -Ă, epurativi, -e, adj. Capabil să curețe; purificator. – Din fr. épuratif.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
epurativ, ~ă a [At: DN2 / Pl: ~i, ~e / E: épuratif] (Rar) Care epurează (1) Si: purificator.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EPURATIV, -Ă adj. De natură a epura, purificator. [< fr. épuratif].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EPURATIV, -Ă adj. de natură a epura, purificator. (< fr. épuratif)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
epurativ adj. m., pl. epurativi; f. epurativă, pl. epurative
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
epurativ adj. m., pl. epurativi; f. epurativă, pl. epurative
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
epurativ adj. m., pl. epurativi; f. sg. epurativă, pl. epurative
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: epurativ
epurativ adjectiv
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
epurativ, epurativăadjectiv
- 1. Capabil să curețe. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: purificator
etimologie:
- épuratif DEX '09 DEX '98 DN