4 definiții pentru epolare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

epolare sf [At: VÎN. PESC. 1961, nr. 8, 15 / Pl: ~lări / E: epola] Ochire a vânatului fixând pușca pe umăr Si: (rar) epolaj.

EPOLARE s.f. 1. Aducere a armei în poziția de ochire și declanșare a focului. 2. (Constr.) Execuție a unui epolment. 3. (Mar.) Devierea din plan a marginii unei table de bordaj sau de punte. [După fr. épauler, épaulement].

EPOLARE s. f. 1. aducere a armei în poziția de ochire și declanșare a focului. 2. execuție a unui epolment (2). 3. (mar.) devierea din plan a marginii unei table de bordaj sau de punte. (după fr. épauler)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: epolare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epolare
  • epolarea
plural
  • epolări
  • epolările
genitiv-dativ singular
  • epolări
  • epolării
plural
  • epolări
  • epolărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

epolare, epolărisubstantiv feminin

  • 1. Aducere a armei în poziția de ochire și declanșare a focului. DN
  • 2. construcții Execuție a unui epolment. DN
  • 3. marină Devierea din plan a marginii unei table de bordaj sau de punte. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.