8 definiții pentru epizootic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

epizootic, ~ă a [At: ÎNVĂȚĂTURĂ, 13/20 / P: ~zo-o / Pl: ~ici, ~ice / E: fr épizootique cf it epizootico] 1 Care are caracter de epizootie. 2 Care provoacă epizootia.

EPIZOÓTIC, -Ă, epizootici, -ce, adj. Referitor la epizootie. [Pr. -zo-o-] – Din fr. épizootique.

EPIZOÓTIC, -Ă, epizootici, -ce, adj. Referitor la epizootie. – Din fr. épizootique.

EPIZOÓTIC, -Ă adj. Referitor la epizootie. [Pron. -zo-o-. / cf. fr. épizootique].

EPIZOÓTIC, -Ă adj. referitor la epizootie. (< fr. épizootique)

*epizoótic, -ă adj. (d. epizootie). De epizootie: boală epizootică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

epizoótic adj. m., pl. epizoótici; f. epizoótică, pl. epizoótice

epizoótic adj. m. (sil. -zo-o-), pl. epizoótici; f. sg. epizoótică, pl. epizoótice

Intrare: epizootic
epizootic adjectiv
  • silabație: -zo-o-
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epizootic
  • epizooticul
  • epizooticu‑
  • epizootică
  • epizootica
plural
  • epizootici
  • epizooticii
  • epizootice
  • epizooticele
genitiv-dativ singular
  • epizootic
  • epizooticului
  • epizootice
  • epizooticei
plural
  • epizootici
  • epizooticilor
  • epizootice
  • epizooticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)