opțiuni
  • info

9 definiții pentru epiu

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EPIU, epiuri, s. n. Dig de piatră sau de nuiele, construit transversal, cu un capăt încastrat în mal, pentru a regulariza cursul apei, a-i micșora lățimea sau a apăra malurile de eroziuni. – Din fr. épi.

EPIU, epiuri, s. n. Dig de piatră sau de nuiele, construit transversal, cu un capăt încastrat în mal, pentru a regulariza cursul apei, a-i micșora lățimea sau a apăra malurile de eroziuni. – Din fr. épi.

epiu sn [At: DT / Pl: ~ri / E: fr épi] (Teh) Dig de piatră, nuiele etc., construit transversal, cu un capăt încastrat în mal, pentru a regulariza cursul apei, pentru a-i micșora lățimea sau pentru a apăra malul de eroziuni.

EPIU, epiuri, s. n. Dig de piatră sau de fascine, construit de la malul unei ape către larg, pentru a-i micșora lățimea sau pentru a apăra malurile de eroziuni; pinten.

EPIU s.n. Dig de piatră sau de nuiele, construit de la malul unei ape către larg pentru a micșora lățimea apei sau pentru a-i apăra malurile de eroziuni. [Pron. -piu. / < fr. épi].

EPIU s. n. dig de piatră sau de nuiele, construit de la malul unei ape curgătoare către larg, pentru a micșora lățimea acesteia sau a facilita depunerile aluvionare. (< fr. épi)

EPIU ~ri n. Dig de piatră sau de nuiele construit împotriva eroziunii. /<fr. épi

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

epiu s. n., art. epiul; pl. epiuri

epiu s. n., art. epiul; pl. epiuri

epiu s. n., art. epiul; pl. epiuri

Intrare: epiu
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epiu
  • epiul
  • epiu‑
plural
  • epiuri
  • epiurile
genitiv-dativ singular
  • epiu
  • epiului
plural
  • epiuri
  • epiurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

epiu, epiurisubstantiv neutru

  • 1. Dig de piatră sau de nuiele, construit transversal, cu un capăt încastrat în mal, pentru a regulariza cursul apei, a-i micșora lățimea sau a apăra malurile de eroziuni. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: pinten
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.