8 definiții pentru epitelial


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

epitelial, ~ă a [At: PAT. CHIR. 72r / P: ~li-al / Pl: ~i, ~e / E: fr épithélial] 1 Care aparține epiteliului. 2 Privitor la epiteliu.

EPITELIÁL, -Ă, epiteliali, -e, adj. Care aparține epiteliului, privitor la epiteliu. [Pr.: -li-al] – Din fr. épithélial.

EPITELIÁL, -Ă, epiteliali, -e, adj. Care aparține epiteliului, privitor la epiteliu. [Pr.: -li-al] – Din fr. épithélial.

EPITELIÁL, -Ă, epiteliali, -e, adj. Al epiteliului, referitor la epiteliu; cu caracter de epiteliu. – Pronunțat: -li-al.

EPITELIÁL, -Ă adj. Al epiteliului, de epiteliu. [Pron. -li-al. / cf. fr. épithélial].

EPITELIÁL, -Ă adj. al epiteliului. (< fr. épithélial)

*epiteliál, -ă adj. (d. epiteliŭ). Anat. De la epiteliŭ: țesut epitelial. Care formează epiteliŭ: celule epiteliale.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

epiteliál (-li-al) adj. m., pl. epiteliáli; f. epiteliálă, pl. epiteliále

epiteliál adj. m. (sil. -li-al), pl. epiteliáli; f. sg. epiteliálă, pl. epiteliále

Intrare: epitelial
epitelial adjectiv
  • silabație: -li-al
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epitelial
  • epitelialul
  • epitelialu‑
  • epitelia
  • epiteliala
plural
  • epiteliali
  • epitelialii
  • epiteliale
  • epitelialele
genitiv-dativ singular
  • epitelial
  • epitelialului
  • epiteliale
  • epitelialei
plural
  • epiteliali
  • epitelialilor
  • epiteliale
  • epitelialelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)