EPISTOLĂ, epistole, s. f. 1. (Astăzi pretențios sau glumeț) Scrisoare. Dorim ca această mică epistolă să vă găsească veseli. CARAGIALE, O. VII 30. La citirea celor dintîi rînduri ale acestei epistole, ai crezut, sînt sigur, că-mi propuneam o biografie a mult regretatului și prețiosului nostru amic Nicu Bălcescu, și ai avut dreptate. GHICA, S. A. 165. Frumoasă este această epistolă, pornită din inimă și cu inimă scrisă. ALECSANDRI, S. 89. 2. Compoziție literară în versuri, varietate a poeziei didactice, în care se tratează un subiect filozofic, moral etc. sub formă de scrisoare. Epistolele lui Horațiu. ▭ Nici gîndeam ca pentru versuri să iau în mînă condei, Cînd țintirea-mi aici este la un alt fel de idei, Care nu cer epistole, nici fabule de glumit. DONICI, la ALEXANDRESCU, M. 273.