12 definiții pentru epiplon epipleon epiploon epiplou

epiplon sn [At: LM / V: ~loon (P: ~lo-on), (îvr) ~ou, ~leon (P: ~le-on) / Pl: ~oane / E: fr épiploon] (Med) Ligament peritoneal care unește viscerele, permițându-le o mișcare limitată Si: prapur.

EPIPLÓN, epiploane, s. n. Ligament peritoneal care unește viscerele, permițându-le o mișcare limitată. – Din fr. épiploon.

EPIPLÓN, epiploane, s. n. Ligament peritoneal care unește viscerele, permițându-le o mișcare limitată. – Din fr. épiploon.

epiplón (-pi-plon) s. n., pl. epiploáne

epiplón s. n. (sil. -plon), pl. epiploáne

EPIPLÓN s. n. ligament peritoneal care unește viscerele; omentum. (< fr. épiplon, gr. epiploon)

EPIPLÓON s.n. Ligament peritoneal care unește viscerele. [Var. epiplon. / < fr. épiploon, cf. gr. epiploon – plutitor].

*epiploón n., pl. oane (vgr. epíploon, d. epí, pe, și pléo, plutesc). Anat. O parte a peritoneuluĭ. Cea care acopere măruntaĭele se numește marele epiploon (pop. prápur [la mei] și bezărăŭ [la porcĭ], ĭar cea care se află între stomah și ficat se numește micu epiploon. V. mesenter.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

EPIPLÓN s. n. v. EPIPLÓON. s. n. Ligament peritoneal care unește viscerele. [Var. epiplon. / < fr. épiploon, cf. gr. epiploon – plutitor]. – [DN]

Intrare: epiplon
  • silabisire: -plon
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular epiplon epiplonul
plural epiploane epiploanele
genitiv-dativ singular epiplon epiplonului
plural epiploane epiploanelor
vocativ singular
plural
epipleon
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
substantiv neutru (N12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular epiploon epiploonul
plural epiplooane epiplooanele
genitiv-dativ singular epiploon epiploonului
plural epiplooane epiplooanelor
vocativ singular
plural
epiplou
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.