3 definiții pentru epilogistic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EPILOGISTIC, -Ă adj. Apt de gîndire; prudent. ♦ (Gram.) Care marchează o concluzie. [< gr. epilogistikos].
EPILOGISTIC, -Ă adj. apt de gândire; prudent. ◊ (gram.) care marchează o concluzie. (< gr. epilogistikos)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
epilogistic adj. m., pl. epilogistic; f. sg. epilogistică, pl. epilogistice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: epilogistic
epilogistic adjectiv
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
epilogistic, epilogisticăadjectiv
- 1. Apt de gândire. DNsinonime: prudent
- 1.1. Care marchează o concluzie. DN
-
etimologie:
- epilogistikos DN