4 definiții pentru epilogal


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

epilogal, ~ă a [At: G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I, 55 / Pl: ~i, ~e / E: epilog + -al] (Nob) Cu caracter de epilog (2) Si: final.

EPILOGÁL, -Ă, epilogali, -e, adj. (Rar) Cu caracter de epilog. – Epilog + suf. -al.

EPILOGÁL, -Ă, epilogali, -e, adj. (Rar) Cu caracter de epilog. – Epilog + suf. -al.

epilogál, -ă adj. 1972 Cu caracter de epilog v. trufa (din epilog + -al)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

epilogál adj. m., pl. epilogáli; f. sg. epilogálă, pl. epilogále

Intrare: epilogal
epilogal adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epilogal
  • epilogalul
  • epilogalu‑
  • epiloga
  • epilogala
plural
  • epilogali
  • epilogalii
  • epilogale
  • epilogalele
genitiv-dativ singular
  • epilogal
  • epilogalului
  • epilogale
  • epilogalei
plural
  • epilogali
  • epilogalilor
  • epilogale
  • epilogalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)