10 definiții pentru epigramist

epigramist, ~ă [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~iști, ~e / E: it epigrammista] 1 smf Autor de epigrame (2) Si: (înv) epigramatist. 2 a Care are caracter de epigramă (2).

EPIGRAMÍST, -Ă, epigramiști, -ste, s. m. și f. Autor de epigrame. – Epigramă + suf. -ist.

EPIGRAMÍST, -Ă, epigramiști, -ste, s. m. și f. Autor de epigrame. – Epigramă + suf. -ist.

epigramíst (-pi-gra-) s. m., pl. epigramíști

epigramíst s. m. (sil. -gra-), pl. epigramíști

EPIGRAMÍST, -Ă s.m. și f. Autor de epigrame. [< fr. épigrammiste].

EPIGRAMÍST, -Ă s. m. f. autor de epigrame. (< it. epigrammista)

EPIGRAMÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Autor de epigrame. /<fr. épigrammiste

epigramístă (-pi-gra-) s. f., g.-d. art. epigramístei; pl. epigramíste

epigramístă s. f. (sil. -gra-), pl. epigramíste

Intrare: epigramist
epigramist substantiv masculin
  • silabisire: -gra-
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular epigramist epigramistul
plural epigramiști epigramiștii
genitiv-dativ singular epigramist epigramistului
plural epigramiști epigramiștilor
vocativ singular
plural