3 definiții pentru epiglotic

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

epiglotic, ~ă a [At: LM / Pl: ~ci, ~ce / E: fr épiglottique] (Rar) Care aparține epiglotei.

EPIGLOTIC, -Ă adj. Al epiglotei. [< fr. épiglottique].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

epiglotic adj. m. (sil. -glo-), pl. epiglotici; f. sg. epiglotică, pl. epiglotice

Intrare: epiglotic
epiglotic adjectiv
  • silabație: -glo- info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epiglotic
  • epigloticul
  • epigloticu‑
  • epiglotică
  • epiglotica
plural
  • epiglotici
  • epigloticii
  • epiglotice
  • epigloticele
genitiv-dativ singular
  • epiglotic
  • epigloticului
  • epiglotice
  • epigloticei
plural
  • epiglotici
  • epigloticilor
  • epiglotice
  • epigloticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

epiglotic, epigloticăadjectiv

  • 1. Al epiglotei. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.