3 definiții pentru epiforic

epiforic, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ci, ~ce / E: epiforă + -ic] Referitor la epiforă (2).

epifóric adj. m., pl. epifórici; f. sg. epifórică, pl. epifórice

EPIFÓRIC, -Ă adj. Referitor la epiforă. [< fr. épiphorique, cf. germ. epiphorisch].

Intrare: epiforic
epiforic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular epiforic epiforicul epiforică epiforica
plural epiforici epiforicii epiforice epiforicele
genitiv-dativ singular epiforic epiforicului epiforice epiforicei
plural epiforici epiforicilor epiforice epiforicelor
vocativ singular
plural