epididim sn [At: KRETZULESCU, A. 330/16 / V: (înv) ~ă sf / Pl: ~uri, ~e / E: fr épididyme] Mic organ alungit situat în lungul marginii dinapoi și de sus a testiculului, cu un canal pe unde trece sperma.

EPIDIDIM s.n. Mic corp oblong situat în lungul marginii dinapoi și de sus a testiculului. [Pl. -muri, -me. / < fr. épididyme].

EPIDIDIM¹ s. n. mic corp oblong către partea superioară a testiculului. (< fr. épididyme)

epididimă sf vz epididim

EPIDIDIM²(O)- elem. „epididim”. (< fr. épididym/o/-, cf. gr. epididymis, deasupra testiculului)

EPIDIDIM-, v. EPIDIDIMO-. □ ~ectomie (v. -ectomie), s. f., operație chirurgicală de ablație a epididimului.

EPIDIDIMO- „epididim”. ◊ gr. epididymis „situat deasupra testiculului” > fr. épididymo-, engl. id., it. epididimo- > rom. epididimo-. □ ~grafie (v. -grafie), s. f., examen radiografic al epididimului, prin injectarea unei substanțe de contrast; ~tomie (v. -tomie), s. f., incizie chirurgicală a epididimului; ~vasectomie (v. vas/o-, v. -ectomie), s. f., ablație chirurgicală a epididimului și a unei porțiuni a canalului deferent.