10 definiții pentru epicentru


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

epicentru sn [At: SĂM. VI, 73 / Pl: ~re / E: fr épicentre] Punct de pe suprafața globului pământesc situat deasupra hipocentrului unui cutremur unde intensitatea zguduirii este maximă.

EPICÉNTRU, epicentre, s. n. Proiecția pe suprafața scoarței terestre a focarului unui cutremur unde intensitatea undei seismice este maximă. – Din fr. épicentre.

EPICÉNTRU, epicentre, s. n. Punct de pe suprafața globului pământesc situat deasupra hipocentrului unui cutremur și unde intensitatea zguduirii este maximă. – Din fr. épicentre.

EPICÉNTRU, epicentre, s. n. (Geol.) Loc de pe suprafața globului, așezat deasupra focarului unui cutremur.

EPICÉNTRU s.n. Regiune de pe suprafața Pământului situată deasupra focarului unui cutremur. [După fr. épicentre, cf. gr. epi – deasupra, kentron – centru].

EPICÉNTRU s. n. regiune de pe suprafața Pământului deasupra focarului, centrului unui cutremur sau al unei explozii nucleare. (< fr. épicentre)

EPICÉNTRU ~e n. 1) Punct de pe suprafața pământului, situat deasupra focarului unui cutremur de pământ, unde intensitatea zguduirii este maximă. 2) Proiecție pe suprafața pământului a centrului unei explozii nucleare. 3) fig. Parte esențială în procesul desfășurării unei activități, a unei acțiuni sau a unui eveniment. [Sil. e-pi-cen-tru] /<fr. épicentre


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

epicéntru s. n., art. epicéntrul; pl. epicéntre

epicéntru s. n., art. epicéntrul; pl. epicéntre


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

epicentru, epicentre s. n. (pub., fig.) punct fierbinte al unui conflict

Intrare: epicentru
epicentru substantiv neutru
substantiv neutru (N37)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epicentru
  • epicentrul
  • epicentru‑
plural
  • epicentre
  • epicentrele
genitiv-dativ singular
  • epicentru
  • epicentrului
plural
  • epicentre
  • epicentrelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)