6 definiții pentru ependim

EPENDÍM, ependime, s. n. Epiteliu care căptușește canalul rahidian, trunchiul cerebral și ventriculii cerebrali. – Din fr. épendyme.

EPENDÍM, ependime, s. n. Epiteliu care căptușește canalul rahidian, trunchiul cerebral și ventriculii cerebrali. – Din fr. épendyme.

ependím s. n., pl. ependíme

ependím s. n., pl. ependíme

EPENDÍM s.n. Epiteliu care căptușește ventriculii cerebrali și canalul central al măduvei spinării. [< fr. épendyme].

EPENDÍM s. n. epiteliu care căptușește canalul rahidian, trunchiul cerebral și ventriculii cerebrali. (< fr. épendyme)

Intrare: ependim
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ependim ependimul
plural ependime ependimele
genitiv-dativ singular ependim ependimului
plural ependime ependimelor
vocativ singular
plural