2 intrări

13 definiții

ENUNȚÁ, enúnț, vb. I. Tranz. A formula, a exprima, a expune o idee, o teorie etc. – Din fr. énoncer.

ENUNȚÁ, enúnț, vb. I. Tranz. A formula, a exprima, a expune o idee, o teorie etc. – Din fr. énoncer.

ENUNȚÁ, enúnț, vb. I. Tranz. (Cu privire la idei, teorii etc.) A formula, a exprima, a expune.

enunțá (a ~) vb., ind. prez. 3 enúnță

enunțá vb., ind. prez. 1 sg. enúnț, 3 sg. și pl. enúnță

ENUNȚÁ vb. 1. a formula. (A ~ o judecată de valoare.) 2. v. emite.

ENUNȚÁ vb. I. tr. A spune, a formula, a exprima, a expune (idei, teorii). [P.i. enúnț. / < it. enunziare, fr. énoncer, lat. enuntiare].

ENUNȚÁ vb. tr. a formula, a expune o idee, o teorie. (< fr. énoncer, lat. enuntiare)

enunțá (enúnț, enunțát), vb. – A exprima. Lat. enuntiare, prin intermediul fr. énoncer.Der. enunț, s. n.

A ENUNȚÁ enúnț tranz. (ipoteze, teorii, opinii) A pune în circulație; a lansa; a emite. /<fr. énoncer, lat. enuntiare

enunțà v. a exprima în termeni precizi.

*2) enúnț, a v. tr. (lat. e-nuntiare). Exprim precis pin [!] vorbe orĭ pin scris: a enunța o teoremă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ENUNȚÁ vb. 1. a formula. (A ~ o judecată de valoare.) 2. a elabora, a emite, a expune, a formula. (A ~ o nouă teorie.)

Intrare: enunța
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) enunța enunțare enunțat enunțând singular plural
enunță enunțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) enu (să) enu enunțam enunțai enunțasem
a II-a (tu) enunți (să) enunți enunțai enunțași enunțaseși
a III-a (el, ea) enunță (să) enunțe enunța enunță enunțase
plural I (noi) enunțăm (să) enunțăm enunțam enunțarăm enunțaserăm, enunțasem*
a II-a (voi) enunțați (să) enunțați enunțați enunțarăți enunțaserăți, enunțaseți*
a III-a (ei, ele) enunță (să) enunțe enunțau enunța enunțaseră
Intrare: enunțat
enunțat participiu
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular enunțat enunțatul enunța enunțata
plural enunțați enunțații enunțate enunțatele
genitiv-dativ singular enunțat enunțatului enunțate enunțatei
plural enunțați enunțaților enunțate enunțatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)