8 definiții pentru enterogastronă enterogastron


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ENTEROGASTRÓNĂ, enterogastrone, s. f. Hormon duodenal cu acțiune inhibitoare asupra secreției și motilității gastrice. [Var.: enterogastrón s. n.] – Din fr. entérogastrone.

ENTEROGASTRÓNĂ, enterogastrone, s. f. Hormon duodenal cu acțiune asupra secreției și motilității gastrice. [Var.: enterogastrón s. n.] – Din fr. entérogastrone.

ENTEROGASTRÓNĂ s. f. hormon din duoden care inhibă secreția și mobilitatea stomacului. (< fr. entérogastrone)

enterogastron sn [At: DN3 / Pl: ~oane / E: fr entérogastrone] Hormon din duoden care inhibă secreția și mobilitatea stomacului.

ENTEROGASTRÓN s. n. v. enterogastronă.

ENTEROGASTRÓN s. n. v. enterogastronă.

ENTEROGASTRÓN s.n. Hormon din duoden care inhibează secreția și mobilitatea stomacului. [< fr. entérogastrone, cf. gr. enteron – intestin, gaster – stomac].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

enterogastrónă s. f., g.-d. art. enterogastrónei; pl. enterogastróne

enterogastrónă s. f., g.-d. art. enterogastrónei; pl. enterogastróne

Intrare: enterogastronă
enterogastronă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • enterogastro
  • enterogastrona
plural
  • enterogastrone
  • enterogastronele
genitiv-dativ singular
  • enterogastrone
  • enterogastronei
plural
  • enterogastrone
  • enterogastronelor
vocativ singular
plural
enterogastron substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • enterogastron
  • enterogastronul
  • enterogastronu‑
plural
  • enterogastrone
  • enterogastronele
genitiv-dativ singular
  • enterogastron
  • enterogastronului
plural
  • enterogastrone
  • enterogastronelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)