9 definiții pentru entelehie endelehie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

entelehie sf [At: (a. 1791) GÁLDI, M. PHAN. 178 / V: (îvr) ende~ / S și: ~lechie / Pl: ~ii / E: fr entéléchie cf ngr ἐντελέχεια] 1 (În filozofia lui Aristotel) Scopul lăuntric care stă la baza dezvoltării materiei și determină în mod finalist întregul proces al dezvoltării ei. 2 (În filozofia scolastică) Modalitate de a ajunge la perfecțiunea unui lucru.

ENTELEHÍE s. f. Noțiune filosofică indicând perfecțiunea ca scop lăuntric al dezvoltării tuturor lucrurilor. – Din fr. entéléchie.

ENTELEHÍE s. f. Noțiune filozofică indicând perfecțiunea ca scop lăuntric al dezvoltării tuturor lucrurilor. – Din fr. entéléchie.

ENTELEHÍE s.f. Termen folosit de Aristotel, însemnând scopul lăuntric care ar sta la baza dezvoltării materiei și ar determina în mod finalist întregul proces al dezvoltării ei. [Gen. -iei. / < fr. entéléchie, cf. gr. entelecheia – activitate].

ENTELEHÍE s. f. (fil.; la Aristotel) scop lăuntric care ar sta la baza dezvoltării materiei și ar determina în mod finalist întregul proces al dezvoltării ei. (< fr. entéléchie)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

entelehíe s. f., art. entelehía, g.-d. entelehíi, art. entelehíei

entelehíe s. f., art. entelehía, g.-d. entelehíi, art. entelehíei


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ENTELEHÍE (< fr., lat., gr.) s. f. Noțiune introdusă în filozofie de Aristotel și preluată apoi de diverse concepții finaliste, care desemnează perfecțiunea, desăvârșirea ca scop lăuntric al dezvoltării. La unii reprezentanți ai vitalismului, e. devine un principiu imaterial al vieții.

Intrare: entelehie
entelehie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • entelehie
  • entelehia
plural
genitiv-dativ singular
  • entelehii
  • entelehiei
plural
vocativ singular
plural
endelehie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.