ENTALPIE s. f. (Fiz.) Mărime termodinamică de stare a unui sistem fizic egală cu diferența dintre energia internă și lucrul mecanic efectuat de un sistem. – Din fr. enthalpie, engl. enthalpy.

entalpie sf [At: MDT / Pl: ~ii / E: fr enthalpie, ger Enthalpie] Potențial termodinamic al unui sistem.

ENTALPIE s. f. (Fiz.) Potențial termodinamic. – Din fr. enthalpie, engl. enthalpy.

ENTALPIE s.f. Mărime termodinamică, exprimată prin energia internă a unei substanțe și produsul dintre presiune și volum. [Gen. -iei. / < fr. enthalpie, gr. en – înăuntru, thalpos – încălzire].

ENTALPIE s. f. mărime termodinamică exprimată prin energia internă a unei substanțe și produsul dintre presiune și volum. (< fr. enthalpie)

entalpie s. f., art. entalpia, g.-d. entalpii, art. entalpiei

entalpie s. f., art. entalpia, g.-d. entalpii, art. entalpiei

entalpie s. f., art. entalpia, g.-d. entalpii, art. entalpiei

ENTALPÍE (< fr. {i}; gr. {s} gr. en „în” + thalpos „căldură”) s. f. Mărime termodinamică de stare a unui sistem fizic egală cu diferența dintre energia internă și lucrul mecanic efectuat de sistem în orice transformare reversibilă, izentropă și izobară. Pentru ca un sistem termodinamic să fie în echilibru față de transformările reversibile, trebuie ca variația e. să fie nulă.