5 definiții pentru enologic oenologic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
enologic, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ci, ~ce / E: fr oenologie] 1 Referitor la enologie. 2 Care aparține enologiei. 3 Specific enologiei. 4 De enologie.
ENOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la enologie. [Scris și oenologic. / < fr. oenologique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
oenologic[1], ~ă a vz enologic
- Variantă nemenționată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OENOLÓGIC, -Ă adj. v. enologic.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
enológic adj. m., pl. enológici; f. sg. enológică, pl. enológice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: enologic
enologic adjectiv
| adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
oenologic adjectiv
| adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)