13 definiții pentru enervant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

enervant, ~ă a [At: BARCIANU / Pl: ~nți, ~e / E: fr énervant] 1 Care enervează (2) Si: iritant. 2 (Îvr) Care epuizează (8).

ENERVÁNT, -Ă, enervanți, -te, adj. Care enervează; agasant, supărător, iritant. – Din fr. énervant.

ENERVÁNT, -Ă, enervanți, -te, adj. Care enervează; agasant, supărător, iritant. – Din fr. énervant.

ENERVÁNT, -Ă, enervanți, -te, adj. Care enervează, care irită; supărător. Cîtă vreme îi trebuie să citească ziarul desfășurat, cu foșnetul enervant al hîrtiei. C. PETRESCU, C. V. 42.

ENERVÁNT, -Ă adj. Supărător, iritant. [Cf. fr. énervant].

ENERVÁNT, -Ă adj. care enervează; supărător, iritant. (< fr. énervant)

ENERVÁNT ~tă (~ți, ~te) Care enervează; în stare să irite sau să enerveze; iritant; agasant; supărător. /<fr. énervant

enervant a. propriu a enerva: căldură enervantă.

*enervánt, -ă adj. (fr. énervant; lat. enérvans, -ántis). Care te enervează.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

enervánt adj. m., pl. enervánți; f. enervántă; pl. enervánte

enervánt adj. m., pl. enervánți; f. sg. enervántă, pl. enervánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ENERVÁNT adj. agasant, iritant, plicticos, plictisitor, sâcâitor, supărător. (S-a creat o situație ~.)

ENERVANT adj. agasant, iritant, plicticos, plictisitor, sîcîitor, supărător. (S-a creat o situație ~.)

Intrare: enervant
enervant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • enervant
  • enervantul
  • enervantu‑
  • enervantă
  • enervanta
plural
  • enervanți
  • enervanții
  • enervante
  • enervantele
genitiv-dativ singular
  • enervant
  • enervantului
  • enervante
  • enervantei
plural
  • enervanți
  • enervanților
  • enervante
  • enervantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)