3 definiții pentru eneagonal


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

eneagonal, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr ennéagonal] 1 Care are nouă unghiuri. 2 Care este în formă de eneagon.

ENEAGONÁL, -Ă adj. Cu nouă unghiuri, în formă de eneagon. [Cf. fr. ennéagonal].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

eneagonál adj. m. (sil. -ne-a-), pl. eneagonáli; f. sg. eneagonálă, pl. eneagonále

Intrare: eneagonal
eneagonal adjectiv
  • silabație: e-ne-a-
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eneagonal
  • eneagonalul
  • eneagonalu‑
  • eneagona
  • eneagonala
plural
  • eneagonali
  • eneagonalii
  • eneagonale
  • eneagonalele
genitiv-dativ singular
  • eneagonal
  • eneagonalului
  • eneagonale
  • eneagonalei
plural
  • eneagonali
  • eneagonalilor
  • eneagonale
  • eneagonalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

eneagonal

  • 1. Cu nouă unghiuri, în formă de eneagon.
    surse: DN

etimologie: