9 definiții pentru endemism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ENDEMISM s. n. (Biol.) Fenomen constând în existența unor specii, genuri, familii exclusiv pe un teritoriu determinat, relativ limitat. ♦ Caracter endemic; endemicitate. – Din fr. endémisme, engl. endemism.
endemism sn [At: ENC. ROM. II 297 / Pl: ~e / E: endemie + -ism] 1 (Blg) Proprietate a unor specii de plante sau de animale, care trăiesc într-un anumit loc, de a ocupa arii restrânse, fiind în faza de început a dezvoltării lor sau în curs de dispariție. 2 Caracterul a ceea ce este endemic (3). 3 (Lpl) Specii de plante sau de animale care se caracterizează prin endemism (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENDEMISM s. n. (Biol.) Particularitate a unor specii biologice de a trăi pe o anumită arie geografică. ♦ Caracter endemic; endemicitate. – Din fr. endémisme, engl. endemism.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de romac
- acțiuni
ENDEMISM s.n. Caracterul a ceea ce este endemic. ♦ Particularitate a unor specii, animale sau vegetale, de a viețui pe o arie restrînsă. [< fr. endémisme].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENDEMISM s. n. 1. caracter endemic. 2. particularitate a unor specii animale sau vegetale de a viețui pe un areal restrâns; endemicitate. (< fr. endémisme, engl. endemism)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ENDEMISM ~e n. Particularitate a unor specii de animale sau de plante de a viețui numai într-un anumit loc de pe globul pământesc. /<fr. endémisme, engl. endemism
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!endemism s. n., pl. endemisme
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*endemism s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
endemism s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
endemismsubstantiv neutru
- 1. Fenomen constând în existența unor specii, genuri, familii exclusiv pe un teritoriu determinat, relativ limitat. DEX '09 DN
- 1.1. Caracter endemic. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: endemicitate
-
etimologie:
- endémisme DEX '09 DEX '98 DN
- endemism DEX '09 DEX '98 MDN '00