endemie sf [At: ANTONESCU, D. / A și: ~demie / Pl: ~ii / E: fr endémie] Boală periodică sau constantă, specifică unei regiuni și cauzată de factori locali.

ENDEMÍE, endemii, s. f. Prezență într-o comunitate a unei boli infecțioase sau de nutriție sub formă de cazuri sporadice semnalate o perioadă îndelungată de timp. – Din fr. endémie.

ENDEMÍE, endemii, s. f. Prezență într-o comunitate a unei boli infecțioase sau de nutriție sub formă de cazuri sporadice care izbucnesc periodic în aceleași regiuni. – Din fr. endémie.

ENDEMÍE, endemii, s. f. Boală care izbucnește periodic în aceleași regiuni.

ENDEMÍE s.f. Boală specifică unei regiuni. [Gen. -iei. / < fr. endémie, cf. gr. en – în, demos – popor].

ENDEMÍE s. f. boală specifică unei regiuni. (< fr. endémie)

ENDEMÍE ~i f. Boală infecțioasă specifică unei regiuni, care se datorește condițiilor prielnice pentru păstrarea virulenței agenților patogeni. /<fr. endémie

endemie f. boală ce bântue obișnuit într’o țară și e datorită unei cauze locale, ca gușa la locuitorii dela munte.

*endemíe f. (vgr. endemia, d. en, în, și démos, popor). Boală particulară locuitorilor unor anumite țărĭ. V. epidemie.

endemíe s. f., art. endemía, g.-d. art. endemíei; pl. endemíi, art. endemíile

endemíe s. f., art. endemía, g.-d. art. endemíei; pl. endemíi, art. endemíile