Definiția cu ID-ul 897047:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ENCLÍTIC,-Ă, enclitici,-e, adj. (Gram.; despre cuvinte) Care este legat de un cuvînt precedent, făcînd corp cu el, și nu are accent propriu. În «ducîndu-mă», pronumele «» e enclitic.Articol enclitic = articol hotărît pus la sfîrșitul unui cuvînt. În cuvîntul «omul», «l» e articol enclitic.