Definiția cu ID-ul 866048:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ENANTIOMORFIE s. f. (Fiz.) Proprietate a unor substanțe de a cristaliza în două forme, dintre care una este imaginea simetrică a celeilalte în raport cu un plan; enantiomorfism. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. énantiomorphie.