Definiția cu ID-ul 1088014:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

empireu, ~ee [At: HELIADE, O. I, 114/ V: (îvr) ~puriu sn / S și: (rar) empyreu / Pl: (rar) ~ee / E: fr empyré, it empireo, ngr έμπνριος] 1 sn (În mitologia greco- romană) Partea cea mai de sus a bolții cerești unde se afla locașul zeilor și al focului etern. 2 sn Reședința zeilor. 3 sn (Liv; pex) Locașul celor fericiți Si: cer. 4 a (Îs) Grădinile ~ee Câmpiile Elizee.[1]

  1. În original, etimol. ngr posibil greșit scrisă. Corect ar putea fi: ἐμπύριος LauraGellner