7 definiții pentru emondor emondoar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
emondor sn [At: DS / V: (înv) ~oar / Pl: ~oare / E: fr émondoir] Unealtă folosită la emondaj (1).
EMONDÓR, emondoare, s. n. Unealtă folosită la emondaj. – Din fr. émondoir.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EMONDÓR, emondoare, s. n. Unealtă folosită la emondaj. – Din fr. émondoir.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
EMONDÓR s.n. Unealtă folosită la emondaj. [Cf. fr. émondoir].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EMONDÓR s. n. unealtă pentru emondaj. (< fr. émondoir)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
emondoar sn vz emondor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
emondór s. n., pl. emondoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
emondór s. n., pl. emondoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: emondor
emondor substantiv neutru
| substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
emondoar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)