4 definiții pentru emoționabil
emoționabil, ~ă a [At: CĂLINESCU, B. I 533 / P: ~ți-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr émotionnable] Care se emoționează cu ușurință.
emoționábil adj. m., pl. emoționábili; f. sg. emoționábilă, pl. emoționábile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
EMOȚIONÁBIL, -Ă adj. Care se emoționează ușor; emotiv. [Cf. fr. émotionnable].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EMOȚIONÁBIL, -Ă adj. care se emoționează ușor; emotiv. (< fr. émotionnable)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: emoționabil
emoționabil adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | emoționabil | emoționabilul | emoționabilă | emoționabila |
| plural | emoționabili | emoționabilii | emoționabile | emoționabilele | |
| genitiv-dativ | singular | emoționabil | emoționabilului | emoționabile | emoționabilei |
| plural | emoționabili | emoționabililor | emoționabile | emoționabilelor | |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||