8 definiții pentru eminescian
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EMINESCIAN, -Ă, eminescieni, -e, adj. Care aparține lui Eminescu, privitor la Eminescu, în genul operei lui Eminescu. [Pr.: -ci-an] – Eminescu (n. pr.) + suf. -ian.
EMINESCIAN, -Ă, eminescieni, -e, adj. Care aparține lui Eminescu, privitor la Eminescu, în genul operei lui Eminescu. [Pr.: -ci-an] – Eminescu (n. pr.) + suf. -ian.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
eminescian, ~ă [At: GHEREA, ST. CR. III, 161 / P: ~ci-an / Pl: ~ieni, ~iene, rar ~i, ~e / E: Eminescu + -ian] 1-2 a Care aparține lui Eminescu sau operei sale. 3-4 a Caracteristic lui Eminescu sau operei sale. 5-6 a Referitor la Eminescu sau la opera sa. 7-8 a Despre Eminescu sau opera sa. 9 a În genul operei lui Eminescu. 10 smf Emul al lui Eminescu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EMINESCIAN, -Ă, eminescieni,-e, adj. Al lui Eminescu, ca al lui Eminescu. Între versurile poeților timpului și versurile eminesciene e o desfacere evidentă. SADOVEANU, E. 83. – Pl. și: (rar) eminesciani (ANGHEL, PR. 184).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EMINESCIAN, -Ă adj. Propriu lui Eminescu; care imită (sau se referă la) creația lui Eminescu. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / < Mihai Eminescu – cel mai mare poet român + -ian].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EMINESCIAN ~ană (~eni, ~ene) Care ține de creația lui Mihail Eminescu; propriu creației lui Mihail Eminescu. [Sil. -ci-an] /Din Eminescu n. pr. + suf. ~ian
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
eminescian (desp. -ci-an) adj. m., pl. eminescieni (desp. -ci-eni); f. eminesciană, pl. eminesciene
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
eminescian (-ci-an) adj. m., pl. eminescieni (-ci-eni); f. eminesciană, pl. eminesciene
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
eminescian adj. m. (sil. -ci-an), pl. eminescieni (sil. -ci-eni); f. sg. eminesciană, pl. eminesciene
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ci-an
adjectiv (A21) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
eminescian, eminescianăadjectiv
- 1. Care aparține lui Eminescu, privitor la Eminescu, în genul operei lui Eminescu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Între versurile poeților timpului și versurile eminesciene e o desfacere evidentă. SADOVEANU, E. 83. DLRLC
-
etimologie:
- Eminescu + sufix -ian. DEX '09 DEX '98 DN