11 definiții pentru emergență

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EMERGÉNȚĂ, emergențe, s. f. Însușire a unui fascicul de radiații de a părăsi un sistem de medii. – Din fr. émergence.

emergență sf [At: MARIN, F. 448/12 / V: (înv) ~ție / Pl: ~țe, (înv) ii / E: fr émergence] (Fiz) Ieșire a unei radiații dintr-un mediu după ce l-a traversat.

EMERGÉNȚĂ, emergențe, s. f. Ieșire a razelor luminoase, corpusculare etc. dintr-un mediu după ce l-au traversat. – Din fr. émergence.

EMERGÉNȚĂ, emergențe, s. f. Ieșirea parțială a unui corp dintr-un fluid sau a unei radiații dintr-un mediu.

EMERGÉNȚĂ s.f. Ieșire a unui corp, a unei substanțe, a unei radiații din mediul unde se găsește. [< fr. émergence].

EMERGÉNȚĂ s. f. 1. ieșire a unui corp, a unei radiații dintr-un mediu. 2. (biol.) apariție a unui organ nou sau a unor proprietăți noi, de ordin superior. 3. (fig.) formă a schimbării văzută ca o naștere efectivă a ceva cu totul nou. (< fr. émergence)

EMERGÉNȚĂ ~e f. Ieșire a unor raze (luminoase), a unor fluide sau a unei radiații din mediul în care se află. /<fr. émergence

*emergénță f., pl. e (d. emergent). Starea lucruluĭ emergent. Lucru emergent: corabia s’a lovit de o emergență. Loc de emergență, locu de izvorîre, de țîșnire, de ĭeșire.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

emergență (ieșire dintr-un mediu) s. f., g.-d. art. emergenței; pl. emergențe

emergénță s. f., g.-d. art. emergénței; pl. emergénțe

Intrare: emergență
emergență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • emergență
  • emergența
plural
  • emergențe
  • emergențele
genitiv-dativ singular
  • emergențe
  • emergenței
plural
  • emergențe
  • emergențelor
vocativ singular
plural
emergenție
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

emergență, emergențesubstantiv feminin

  • 1. Ieșire a razelor luminoase, corpusculare etc. dintr-un mediu după ce l-au traversat. DEX '98 DLRLC DN
  • 2. biologie Apariție a unui organ nou sau a unor proprietăți noi, de ordin superior. MDN '00
  • 3. figurat Formă a schimbării văzută ca o naștere efectivă a ceva cu totul nou. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.