5 definiții pentru emendator emendatoriu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

emendator, ~oare smf, a [At: LM / V: (înv) ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: fr émendateur, lat emendator] 1-4 (Persoană) care emendează (1-2) un text, o lege etc.

EMENDATÓR, -OÁRE s.m. și f. (Rar) Cel care emendează (un text). [Cf. it. emendatore, lat. emendator].

EMENDATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care emendează (un text). (< it. emendatore)

emendatoriu smf, a vz emendator


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

emendatór s. m., pl. emendatóri

Intrare: emendator
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • emendator
  • emendatorul
  • emendatoru‑
plural
  • emendatori
  • emendatorii
genitiv-dativ singular
  • emendator
  • emendatorului
plural
  • emendatori
  • emendatorilor
vocativ singular
plural
emendatoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)