16 definiții pentru emancipație emancipațiune emancipățiune emanțipație

emancipație sf [At: CR (1829), 12111/10 / V: (înv) ~iune, ~pățiune, ~nțipație, im~ / P: ~ți-e / Pl: ~ii și (înv) ~iuni / E: fr émancipation, lat emancipatio, -onis] 1-13 Emancipare (1-10, 12-14). 14 (Îla) De ~ Care emancipează (14). 15-17 Emancipare (15-17).

EMANCIPÁȚIE s. f. (Înv.) Emancipare. – Din fr. émancipation, lat. emancipatio.

EMANCIPÁȚIE, emancipații, s. f. (Înv.) Emancipare. – Din fr. émancipation, lat. emancipatio.

EMANCIPÁȚIE s. f. (Învechit) Emancipare (1). Socoteam că vremea emancipației popoarelor... a sosit. NEGRUZZI, S. I 294. De la emancipația vecinilor, aceste două clase, vecinii și cei slobozi, se împreunară într-una și țăranii nu se mai deosebiră decît în moșneni și clăcași. BĂLCESCU, O. I 141.

emancipáție (-ți-e) s. f., art. emancipáția (-ți-a), g.-d. emancipáții, art. emancipáției

emancipáție s. f. (sil. -ți-e), art. emancipáția (sil. -ți-a), g.-d. art. emancipáției, pl. emancipáții

EMANCIPÁȚIE s. v. dezrobire.

EMANCIPÁȚIE s.f. (Rar) Liberare a unui sclav potrivit uzanțelor dreptului roman. ♦ Emancipare; scoatere a unui minor, a unui interzis de sub tutelă sau curatelă. [Gen. -iei, var. emancipațiune s.f. / cf. fr. émancipation, lat. emancipatio].

EMANCIPÁȚIE s. f. liberare a unui sclav potrivit uzanțelor dreptului roman. ◊ emancipare. (< fr. émancipation, lat. emancipatio)

EMANCIPÁȚIE f. 1) v. A EMANCIPA. 2) Egalitate în drepturi. /<fr. émancipation, lat. emancipatio, ~onis

emancipațiune sf vz emancipație

emancipățiune sf vz emancipație

emanțipație sf vz emancipație

EMANCIPAȚIÚNE s.f. v. emancipație.

*emancipațiúne f. (lat. emancipátio, -ónis). Acțiunea de a emancipa. – Și -áție, dar ob. -áre.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EMANCIPÁȚIE s. dezrobire, eliberare, emancipare, liberare, (înv. și pop.) mîntuíre, (pop.) slobozíre, (înv. și reg.) slobozénie, (înv.) slobozíe, (fig.) descătușáre. (~ țăranilor dependenți.)

Intrare: emancipație
emancipație substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular emancipație emancipația
plural emancipații emancipațiile
genitiv-dativ singular emancipații emancipației
plural emancipații emancipațiilor
vocativ singular
plural
emancipațiune
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular emancipațiune emancipațiunea
plural emancipațiuni emancipațiunile
genitiv-dativ singular emancipațiuni emancipațiunii
plural emancipațiuni emancipațiunilor
vocativ singular
plural
emancipățiune
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
emanțipație
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.