2 intrări
3 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
emanatist, ~ă a [At: CĂLINESCU, O. XII, 56 / Pl: ~iști, ~e / E: fr émanatiste] (Flz) Care are la bază emanantismul.
EMANATIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al emanatismului. (< fr. émanatiste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
emanatist s. m., adj. m., pl. emanatiști; f. sg. emanatistă, pl. emanatiste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: emanatist (adj.)
emanatist2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
Intrare: emanatist (persoană)
emanatist1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M9) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
emanatist, emanatiștisubstantiv masculin emanatistă, emanatistesubstantiv feminin emanatist, emanatistăadjectiv
- 1. (Adept) al emanatismului. MDN '00
etimologie:
- émanatiste MDN '00