elevație sf [At: STAMATI, D. / V: (rar) ~iune, (îvr) ~văciune / Pl: ~ii / E: fr élévation, lat elevatio, -onis] 1 Ridicătură. 2 (Fig) Atitudine morală superioară. 3 (Teh) Reprezentare grafică la scară a fețelor exterioare ale unei construcții, mașini etc., prin proiecția pe un plan vertical. 4 (Arh) Parte a unui zid, a unei pile sau a unei culee de pod situată desupra terenului. 5 Fiecare dintre fețele verticale exterioare ale unui element dintr-o construcție.