8 definiții pentru elenic elinic

elenic, ~ă [At: HELIADE, O. II, 88 / V: elinic smf, a / Pl: ~ici, ~ice / E: fr hellénique] 1-8 a Elen (4-11). 9-10 smf (Îvr) Elen (1-2). 11 sf (Înv) Elenă (12).

elénic adj. m., pl. elénici; f. elénică, pl. elénice

elénic adj. m., pl. elénici; f. sg. elénică, pl. elénice

ELÉNIC adj. elen, elinesc. (Cultura ~.)

ELÉNIC, -Ă adj. referitor la Grecia; grecesc. (< fr. hellénique)

*elénic, -ă adj. (vgr. ῾ellenikós). Grecesc, elinesc. Adv. Grecește.

elinic, ~ă a, smf vz elenic


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ELENIC adj. elen, elinesc. (Cultura ~.)

Intrare: elenic
elenic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular elenic elenicul elenică elenica
plural elenici elenicii elenice elenicele
genitiv-dativ singular elenic elenicului elenice elenicei
plural elenici elenicilor elenice elenicelor
vocativ singular
plural
elinic
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.