Definiția cu ID-ul 896766:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ELEGIAC, -Ă, elegiaci, -e, adj. Care are caracterele elegiei, care exprimă tristețe, melancolie, durere. Să mai culegem, dintre puținele versuri rămase de la acest părinte al limbii noastre, o frumoasă canțonetă de ton elegiac. ODOBESCU, S. I 295. ◊ Distih elegiac v. distih. ♦ (Despre un poet) Care scrie elegii sau lucrări cu caracter de elegie. Idilic și elegiac Nu pot fi eu, zădarnic, Sînt fiul unui neam sărac Ce s-a luptat amarnic Pentru pîne. BENIUC, V. 111. ◊ (Substantivat) Conachi a fost un elegiac. ♦ Trist, jalnic. Doi oameni... m-au ajutat să ies din potecile acestei elegiace mediocrități. GALACTION, O. I 27. – Pronunțat: -gi-ac.