9 definiții pentru electrocar

Explicative DEX

ELECTROCAR, electrocare, s. n. Cărucior autopropulsat, acționat de un motor electric alimentat de la o baterie de acumulatoare proprie, folosit pentru transportul de materiale pe distanțe scurte în ateliere, depozite, gări etc. – Electro- + car. Cf. engl. electrocar, germ. Elektrokarren.

ELECTROCAR, electrocare, s. n. Cărucior autopropulsat, acționat de un motor electric alimentat de la o baterie de acumulatoare proprie, folosit pentru transportul de materiale pe distanțe scurte în ateliere, depozite, gări etc. – Electro- + car. Cf. engl. electrocar, germ. Elektrokarren.

electrocar sn [At: LTR2 / Pl: ~e / E: electro- + car] Cărucior autopropulsat, acționat de un motor electric alimentat de la o baterie de acumulatoare proprie, folosit pentru transportul de materiale pe distanțe scurte în ateliere, depozite, gări etc.

ELECTROCAR s.n. Cărucior autopropulsat de acumulatoare, folosit pentru transportul de materiale în fabrici, în gări etc. [< engl. electrocar].

ELECTROCAR s. n. cărucior autopropulsat electric, folosit pentru transportul de materiale. (< engl. electrocar)

electrocar s. n. Platformă acționată de acumulatori, folosită pentru transportul de materiale în gări, ateliere etc. ◊ „Trebuie să știți că electrocarul este o mică platformă pe patru roți căreia constructorii nu i-au prevăzut niciodată un viitor artistic.” Sc. 16 XI 60 p. 1; v. și I.B. 18 I 61 p. 1, Sc. 29 V 80 p. 5, Ev.z. 27 VIII 96 p. 12; v. și electrotelefer (din engl. electrocar; cf. germ. Elektrocarren; FC I 139; DT, LTR; DEX, DN3)

ELECTROCAR ~e n. Cărucior cu motor electric, folosit pentru transportul de materiale pe distanțe scurte (în gări, depozite, ateliere etc.). [Sil. -lec-tro-] /Electro- + car

Ortografice DOOM

electrocar s. n., pl. electrocare

electrocar s. n., pl. electrocare

electrocar s. n., pl. electrocare

Intrare: electrocar
electrocar substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • electrocar
  • electrocarul
  • electrocaru‑
plural
  • electrocare
  • electrocarele
genitiv-dativ singular
  • electrocar
  • electrocarului
plural
  • electrocare
  • electrocarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

electrocar, electrocaresubstantiv neutru

  • 1. Cărucior autopropulsat, acționat de un motor electric alimentat de la o baterie de acumulatoare proprie, folosit pentru transportul de materiale pe distanțe scurte în ateliere, depozite, gări etc. DEX '09 DEX '98 DN DCR2
    • format_quote Trebuie să știți că electrocarul este o mică platformă pe patru roți căreia constructorii nu i-au prevăzut niciodată un viitor artistic. Sc. 16 XI 60 p. 1; v. și I.B. 18 I 61 p. 1, Sc. 29 V 80 p. 5, Ev.z. 27 VIII 96 p. 12. DCR2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.