2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EGALIZATÓR, -OÁRE, egalizatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care egalizează, care produce sau determină egalizarea. 2. S. n. Produs chimic care se adaugă în băile de vopsire pentru dispersarea, mărirea vitezei de pătrundere și fixarea colorantului. 3. S. n. Dispozitiv care reglează presiunea într-o conductă. – Din fr. égalisateur.

EGALIZATÓR, -OÁRE, egalizatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care egalizează, care produce sau determină egalizarea. 2. S. n. Produs chimic care se adaugă în băile de vopsire pentru dispersarea, mărirea vitezei de pătrundere și fixarea colorantului. 3. S. n. Dispozitiv care reglează presiunea într-o conductă. – Din fr. égalisateur.

egalizator, ~oare [At: LTR / Pl: ~i, ~oare / E: fr égalisateur] 1 a Care produce sau determină egalizarea. 2 sm Produs chimic care se adaugă în băile de vopsire pentru dispersarea, mărirea vitezei de pătrundere și fixare a colorantului. 3 sn Amestec de solvenți organici și de plastifianți sau rășini, folosit la netezirea peliculelor de lacuri pe nitroceluloză. 4 sn Dispozitiv care reglează presiunea într-o conductă.

EGALIZATÓR, -OÁRE, egalizatori, -oare, adj. Care egalizează.

EGALIZATÓR, -OÁRE adj. Care egalizează. // s.m. 1. Amestec de rășină folosit în vopsitorie la netezirea și la obținerea unui luciu superior al peliculelor (2). ♦ Substanță folosită pentru a ușura pătrunderea unui colorant în țesătură. 2. Dispozitiv care reglează presiunea într-o conductă. [Cf. fr. égaliseur].

EGALIZATÓR, -OÁRE I. adj. care egalizează. II. s. n. 1. amestec de rășină folosit în vopsitorie la netezirea și la obținerea unui luciu superior al peliculelor (2). 2. produs chimic cu proprietăți de egalizare (3) a coloranților. 3. dispozitiv care reglează presiunea apei, a aburilor într-o conductă. 4. aparat electronic care permite, cu ajutorul unor filtre, obținerea calității maxime la înregistrare sau la redare a unui casetofon. (< fr. égalisateur, /II/ égaliseur, /II, 4/ engl. equalizing)

EGALIZATÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care egalizează. /<fr. égalisateur

EGALIZATÓR2 ~oáre n. 1) Aparat care egalizează (valorile unor fenomene variabile). 2) Substanță chimică folosită pentru egalizarea coloranților în soluție. /<fr. égalisateur


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

egalizatór2 (aparat, substanță chimică) s. n., pl. egalizatoáre

egalizatór1 adj. m., pl. egalizatóri; f. sg. și pl. egalizatoáre

egalizatór s. n., pl. egalizatoáre

egalizatór adj. m., pl. egalizatóri; f. sg. și pl. egalizatoáre

Intrare: egalizator (adj.)
egalizator1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • egalizator
  • egalizatorul
  • egalizatoru‑
  • egalizatoare
  • egalizatoarea
plural
  • egalizatori
  • egalizatorii
  • egalizatoare
  • egalizatoarele
genitiv-dativ singular
  • egalizator
  • egalizatorului
  • egalizatoare
  • egalizatoarei
plural
  • egalizatori
  • egalizatorilor
  • egalizatoare
  • egalizatoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: egalizator (s.n.)
egalizator2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • egalizator
  • egalizatorul
  • egalizatoru‑
plural
  • egalizatoare
  • egalizatoarele
genitiv-dativ singular
  • egalizator
  • egalizatorului
plural
  • egalizatoare
  • egalizatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

egalizator (adj.)

  • 1. Care egalizează, care produce sau determină egalizarea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

egalizator (s.n.)

  • 1. Amestec de rășină folosit în vopsitorie la netezirea și la obținerea unui luciu superior al peliculelor.
    surse: DN
    • 1.1. Produs chimic care se adaugă în băile de vopsire pentru dispersarea, mărirea vitezei de pătrundere și fixarea colorantului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Dispozitiv care reglează presiunea într-o conductă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 3. Aparat electronic care permite, cu ajutorul unor filtre, obținerea calității maxime la înregistrare sau la redare a unui casetofon.
    surse: MDN '00

etimologie: