2 intrări
9 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
efilat, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ați, ~e / E: fr effilé] (Frm) 1 Subțiat. 2 (D. păr) Tăiat șuviță cu șuviță. 3 (D. țesături) Destrămat fir cu fir.
EFILAT, -Ă adj. (Franțuzism) Lung și subțire. ◊ Talie efilată = mijloc subțire, tras prin inel. [< fr. effilé].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EFILAT adj. lung și subțire. ♦ talie ~ă = mijloc subțire, tras prin inel. (< fr. effilé)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
EFILA, efilez, vb. I. Tranz. și refl. (Tehn.) A (se) subția. – Din fr. effiler.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EFILA, efilez, vb. I. Tranz. și refl. (Tehn.) A (se) subția. – Din fr. effiler.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
efila [At: ABC SĂN., 206 / Pzi: ~lez / E: fr effiler] (Frm) 1-2 vtr A (se) subția. 3 vt A tăia, șuviță cu șuviță, dintr-un păr foarte des. 4 vt A destrăma o țesătură fir cu fir.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EFILA vb. I. tr., refl. (Franțuzism) A (se) subția, a slăbi, a căpăta siluetă. ♦ tr. A rări, a fila părul cuiva. ♦ A destrăma o țesătură (fir cu fir). [< fr. effiler].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EFILA cv. I. tr., refl. a (se) subția, a slăbi, a căpăta siluetă. II. tr. a rări, a fila părul. ◊ a destrăma o țesătură (fir cu fir). (< fr. effiler)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
efilat adj. m., pl. efilați; f. sg. efilată, pl. efilate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
efila vb. ind. prez. 1 sg. efilez, 3 sg. și pl. efilează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
efilat, efilatăadjectiv
- 1. Lung și subțire. DN
- 1.1. Talie efilată = mijloc subțire, tras prin inel. DN
-
etimologie:
- effilé DN
efila, efilezverb
-
- 1.2. A destrăma o țesătură (fir cu fir). DNsinonime: destrăma
etimologie:
- effiler DEX '09 DEX '98 DN