2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EFEMINÁT, -Ă, efeminați, -te, adj. Cu aspect sau caracter feminin, delicat; p. ext. molatic, moleșit. ♦ Iubitor de plăceri. – Din fr. efféminé, lat. effeminatus.

efeminat, ~ă [At: LM / Pl: ~ați, ~e / E: fr efféminé, lat effeminatus] 1-2 sm, a (Liv) (Bărbat) care are aspect feminin. 3-4 sm, a (Liv) (Bărbat) care are caracter feminin. 5-8 smf, a (Pex) (Om) lipsit de forță (morală). 9-10 av Fără forță (morală). 11 a (Iuz) Afemeiat (1).

EFEMINÁT, -Ă, efeminați, -te, adj. (Rar) Cu aspect sau caracter feminin, delicat; p. ext. molatic, moleșit. ♦ Iubitor de plăceri. – Din fr. efféminé, lat. effeminatus.

EFEMINÁT, -Ă, efeminați, -te, adj. (Rar) Moleșit, iubitor de plăceri. Și se poate ca, spre răul unei ginți efeminate, Regilor pătați de crime, preoțimii desfrînate, Magul, paza răzbunării, a cetit semnul întors. EMINESCU, O. I 45.

EFEMINÁT, – Ă adj. Cu caracter femeiesc; molatic. [Cf. fr. efféminé, lat. effeminatus].

EFEMINÁT, -Ă adj. cu caracter femeiesc; molatic. (< fr. efféminé, lat. effeminatus)

EFEMINÁT ~tă (~ți, ~te) Care prin felul său de a fi se aseamănă femeilor; cu caracter femeiesc. /<fr. éffeminé, lat. effeminatus

*efeminát, -ă adj. (lat. effeminatus). Afemeĭat. Moleșit.

EFEMINÁ, efeminez, vb. I. Tranz. și refl. 1. (Rar) A (se) moleși, a (se) înmuia. 2. A face să capete sau a căpăta aspect sau caracter feminin. – Din fr. efféminer.

efemina vtr [At: COSTINESCU / Pzi: ~nez / E: fr efféminer] 1-4 (D. bărbați; liv) A deveni sau a face să devină asemănător (fizic sau) psihic cu o femeie Si: (înv) a (se) efemeia (1-4). 5-8 (Pex; rar) A-și pierde sau a face să-și piardă forța (morală) Si: a (se) moleși.

EFEMINÁ, efeminez, vb. I. Tranz. și refl. 1. (Rar) A (se) moleși, a (se) înmuia. 2. (Livr.) A face să devină sau a deveni asemănător psihologic sau fizic cu o femeie. – Din fr. efféminer.

EFEMINÁ vb. I. tr., refl. (Rar) A (se) asemăna psihologic sau fizic cu o femeie; (fig.) a (se) moleși, a (se) înmuia. [< fr. efféminer].

EFEMINÁ vb. tr., refl. a face să devină, a deveni asemănător, psihologic sau fizic, cu o femeie; a (se) deviriliza; (fig.) a (se) moleși, a (se) înmuia. ◊ (despre homosexuali) a adopta habitudini feminine. (< fr. éffeminer, lat. effeminare)

*efeminéz v. tr. (lat. effémino, -áre, d. femina, femeĭe). Fig. Afemeĭez, moleșesc sufletu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

efeminá (a ~) vb., ind. prez. 3 efemineáză

efeminá vb., ind. prez. 1 sg. efeminéz, 3 sg. și pl. efemineáză

Intrare: efeminat
efeminat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • efeminat
  • efeminatul
  • efeminatu‑
  • efemina
  • efeminata
plural
  • efeminați
  • efeminații
  • efeminate
  • efeminatele
genitiv-dativ singular
  • efeminat
  • efeminatului
  • efeminate
  • efeminatei
plural
  • efeminați
  • efeminaților
  • efeminate
  • efeminatelor
vocativ singular
plural
Intrare: efemina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • efemina
  • efeminare
  • efeminat
  • efeminatu‑
  • efeminând
  • efeminându‑
singular plural
  • efeminea
  • efeminați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • efeminez
(să)
  • efeminez
  • efeminam
  • efeminai
  • efeminasem
a II-a (tu)
  • efeminezi
(să)
  • efeminezi
  • efeminai
  • efeminași
  • efeminaseși
a III-a (el, ea)
  • efeminea
(să)
  • efemineze
  • efemina
  • efemină
  • efeminase
plural I (noi)
  • efeminăm
(să)
  • efeminăm
  • efeminam
  • efeminarăm
  • efeminaserăm
  • efeminasem
a II-a (voi)
  • efeminați
(să)
  • efeminați
  • efeminați
  • efeminarăți
  • efeminaserăți
  • efeminaseți
a III-a (ei, ele)
  • efeminea
(să)
  • efemineze
  • efeminau
  • efemina
  • efeminaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

efeminat

  • 1. Cu aspect sau caracter feminin, delicat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. Iubitor de plăceri.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Și se poate ca, spre răul unei ginți efeminate, Regilor pătați de crime, preoțimii desfrînate, Magul, paza răzbunării, a cetit semnul întors. EMINESCU, O. I 45.
        surse: DLRLC

etimologie:

efemina

  • 1. rar A (se) moleși, a (se) înmuia.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: moleși înmuia
  • 2. A face să capete sau a căpăta aspect sau caracter feminin.
    surse: DEX '09 DN sinonime: deviriliza
    • 2.1. (Despre homosexuali) A adopta habitudini feminine.
      surse: MDN '00

etimologie: